În Olanda, bicicletele au „autostrăzi” dedicate. Țara are peste 35.000 km de piste pentru biciclete, inclusiv „autostrăzi” precum RijnWaalpad, lungă de 16 km, cu poduri și tuneluri doar pentru cicliști. În Amsterdam, există mai multe biciclete decât locuitori.
Olanda – Țara în care bicicletele au propriile autostrăzi
Când te gândești la Olanda, probabil că primele imagini care îți vin în minte sunt morile de vânt, canalele liniștite și câmpurile nesfârșite de lalele. Dar dincolo de farmecul său pitoresc, această țară este și un paradis pentru bicicliști — un loc unde două roți nu sunt doar un mijloc de transport, ci un stil de viață, o cultură și o declarație de respect față de mediu și oameni.
În Olanda, bicicleta este regină. Cu o rețea impresionantă de peste 35.000 de kilometri de piste pentru biciclete, țara oferă cele mai prietenoase și bine gândite infrastructuri cicliste din lume. Aceste trasee nu sunt doar simple dungi vopsite pe asfalt, ci adevărate căi dedicate, separate fizic de drumurile pentru mașini, construite cu grijă și viziune. Ele traversează orașe, păduri, terenuri agricole, zone urbane și suburbane — toate gândite astfel încât să ofere siguranță, confort și eficiență pentru orice biciclist, de la copil până la navetistul grăbit.
Printre cele mai remarcabile exemple se numără „autostrăzile pentru biciclete” – drumuri special construite pentru deplasarea rapidă pe două roți. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de trasee este RijnWaalpad, o „super-pistă” de aproximativ 16 kilometri, care leagă orașele Arnhem și Nijmegen. Acest drum ciclist modern este echipat cu poduri, tuneluri și semafoare inteligente, toate dedicate exclusiv bicicliștilor. Traseul este gândit pentru viteză și continuitate, fără întreruperi, astfel încât navetiștii care aleg bicicleta să ajungă mai rapid și mai eficient la muncă decât dacă ar merge cu mașina.
Dar infrastructura nu se oprește la piste. Olanda a dezvoltat și parcări uriașe pentru biciclete, unele subterane, unele automate, altele cu mii de locuri. În orașe precum Utrecht sau Amsterdam, aceste parcări sunt adevărate monumente ale mobilității urbane. În Utrecht, de exemplu, se află cea mai mare parcare de biciclete din lume, cu o capacitate de peste 12.000 de biciclete.
Iar în Amsterdam, capitala simbolică a ciclismului urban, lucrurile ating un alt nivel. Orașul are mai multe biciclete decât locuitori — peste 850.000 de biciclete la o populație de aproximativ 820.000 de oameni. Străzile sunt animate de bicicliști în orice moment al zilei, indiferent de anotimp. Oamenii merg cu bicicleta la muncă, la școală, la supermarket sau la întâlniri. Mamele transportă copiii în „cargo bike-uri”, iar politicienii vin cu bicicleta la Parlament.
Această cultură a pedalatului nu s-a născut peste noapte. În anii ’70, după o perioadă în care mașinile începuseră să domine străzile, o mișcare socială puternică — numită Stop de Kindermoord („Opriți uciderea copiilor”) — a dus la reconfigurarea urbană în favoarea celor vulnerabili: pietoni și bicicliști. Rezultatul a fost o schimbare profundă de viziune care continuă și astăzi. Guvernul investește constant în extinderea și modernizarea rețelelor de piste, iar educația rutieră începe încă din copilărie, cu examene speciale pentru bicicliști.
Olanda este dovada vie că atunci când se pune accent pe siguranță, mobilitate durabilă și respect reciproc în trafic, orașele devin mai respirabile, mai prietenoase și mai echitabile. Aici, bicicleta nu e un lux sau o modă. Este normalitatea.
